.... merg incet, rascolind frunzele ruginii si respirand adanc mireasma toamnei! Miroase a scoarta de copac, a frunze umede, a iarba calcata. Mi-e dor de nebunia din vara, dar mie bine! Atmosfera e calma, curata si tandra!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Toamna....cata frumusete prinsa intre frunzele asezate cuminti la picioarele batranilor copaci.Ce nebunie de culori,si cata caldura emana acest amalgam spectaculos al naturii.
RăspundețiȘtergereToamna....anotimpul marilor intrebari,dar si al iubirilor pierdute.Profunzimea si melancolia naturii poate scoate la suprafata suspine uitate,dar si o neliniste interioara creativa si datatoare de entuziasm.
Eu am ales acest ultim drum....si mi-e bine asa!:-)
WOOOOW, ce comentariu...scrii foarte frumos!
RăspundețiȘtergere